ganduri · Idei · Idei, ganduri, pareri ...nimicuri personale

gand…07.11.016

Toti suntem datori cu o moarte mai devreme sau mai tarziu depinde cum ne este scris si cum avem chemare de acolo de Sus …
Cu toti suntem simpli calatori in trenul numit Viata, asezati cuminti in compartimentele lui care opreste in diferite gari unde cunoastem alti calatori care urca alaturi de noi. Unii doar pentru o statie, altii pentru intreg drumul urmand ca viata sa ii trieze mai cu sau fara voia noastra.
De multe ori ajungem sa mergem inainte din inertie sau pentru ca asa trebuie cu toate ca nu ne dorim deloc acest lucru, inaintam pentru ca suntem obligati de altii ca sa nu ne pierdem rostul, randul sau visele cu toate ca in noi zace un vesnic copil care refuza sa se maturizeze. Pentru a ascunde acel copil, sau acea slabiciune, asa cum oamenii mari o denumesc, purtam diferite armuri pentru a nu fi la fel si a arata atunci cand cade cineva cu degetul. Unii prefera haina militara fortand astfel copilul sa se maturizeze, altii il lasa sa creasca in ritmul lui alegand sa lucreze cu cei mici pentru ca spun ei “poti fi alaturi de un copil si sa il intelegi doar fiind si tu copil inauntrul tau”, altii pentru a nu fi “papa lapte” aleg masuri mai dure cum ar fi caderea in diferite patimi, poate cele mai grele sunt jocurile de noroc si drogurile iar lista poate continua.
Eu?! Eu nu stiu, mi se spune ca sunt naiva, ca sunt copil, alteori femeie, uneori prea rea, alteori prea “mama ranitilor” dar daca ma uit in mine vad un copil frumos care se zbate in lumea asta si care desi se ambitioneaza sa nu fie nici prea aiurit dar nici prea matur nu isi gaseste locul. Stiu, nici eu nu imi gasesc locul de ceva vreme, ma simt ca o minge de ping pong…ba bat spre trecut care imi zambeste frumos, ba visez la viitor si incerc sa il ating dar nu pot, se indeparteaza de mine cat despre prezent nu stiu … sunt acum aici dar parca nu sunt …
Daca m-as lua dupa horoscop as zice, da ca e o perioada agitate maxim si e multa agitatie si in aer deci de aici starea mea, dar cum pentru mine horoscopul e doar o pagina de poante inclin sa dau dreptate, pentru ca in gluma spui adevarul …
Ma lovesc in ultima vreme de atatea ziduri de atatia oameni care prefera sa minta si sa se ascunda decat sa spuna in fata ce cred si incep sa stau stramb, sa ma gandesc drept oare doar mie mi se intampla asta?! Si de ce aleg sa fie asa?! Recunosc ca obosesc incercand sa gasesc cel mai bun raspuns si cel mai cinstit din partea lor dar cum ei nu se agita sa fie cum trebuie, de ce sa fiu eu?!
Da, ma simt un om obosit de parca ar fi alergat decand s-a nascut pana acum la maraton si care a uitat sa zambeasca si sa traiasca si pentru el, nestiind sa fie si egoist. Nu stiu sa fiu doar pentru mine, recunosc mereu m-am pus pe ultimul loc pentru ca i-am pus pe altii inaintea mea si m-am agitat sa le fie lor bine si unii dintre ei s-au folosit de mine apoi cand nu am mai putut sa ofer nimic m-au aruncat la cos ca o hartie mototolita … frumos.
Nu am pretentii de la nimeni sa imi intoarca binele facut dar din cand un”buna, esti bine?! Ai nevoie de ceva?!” face minuni … cred.

080924031949360682535084

Anunțuri

ai ceva de adaugat ?!

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s