ganduri · Idei

Ea -I-….

Se ridica, isi aprinde o tigara si insetata trage din ea … se uita pe geam parca asteapta ceva … dar nu este nimeni pe strada, doar un vant rece, atat de rece incat se zgribulii toata si isi trase patura mai bine pe umeri …
tot priveste tacuta in zare si asteapta … isi itrage mai aproape telefonul si il priveste desenand pe ecranul lui o fiura, langa el sta un pahar de vin rosu amestecat cu Cola pentru un gust mai bun…un vin sec si usor intepator. Ia telefonul, se uita…4.55 dimineata, soarele inca doarme iar luna isi intinde razele in camera ei aratandu-i goliciunea din patul ei…lipseste.
Termina tigara o stinge cu miscari fine de parca nu ar vrea sa trezeasca pe nimeni, dar casa este goala, ia o gura de vin si se gandeste, rade incet, ironic si isi lipeste nasul de geam aidoma unui copil care priveste mirat prima ninsoare si murmura ceva.
Fredoneaza o melodie, care ii smulge o lacrima si un zambet, o melodie la care tresare si care ii intoarce capul, se uita … lipseste. Isi strange patura in jurul ei si tot se uita pe geam. Nici tipenie de om pe strada, liniste in casa, liniste si pe strada, are impresia ca timpul sta in loc si totul s-a oprit.
Isi aminteste cum il privea, ii deseneaza chipul cu degetele pe geam, pune accent pe ochi si pe buze si ofteaza, un umar ii ramane gol, nu ii pasa, nici ca este prea rece in camera nici ca este gol. Aceiasi melodie o fredoneaza si lacrimile ii curg iar murmurul se intesifica, prinde silabe soptite, mai ia o gura de vin…iar luna ii acopera umarul gol…priveste tot mai atent pe geam dar acelasi peisaj de noapte rece si lipsita de actiune pe strada.
Minutele curg si ea nu isi schimba locul sau privirea doar ofteaza si fredoneaza, lacrimile cazute ii pateaza pielea si sanii.
Asteapta… din cand in cand isi intoarce privrea si isi trage patura mai aproape dar umarul uita sa il acopere, aproape ca nu il observa iar frigul nu il simte.
Se indreapta catre pat, isi ia paharul de vin cu ea, pe pahar deseneaza buzele lui si le priveste ca si cum ar fi acolo si ar fi baut din paharul ei si ar fi ramas amprentate … dar nu … paharul lui e gol, e curat.

Se intinde, cu acelasi murmur de melodie si cu aceleasi lacrimi menite acum sa ii pateze perna se lasa usor pe spate. Incepe sa simta frigul si se ghemuieste aidoma unui copil in pantecele mamei sale si tremura, de frigul realitatii, de dorul greu si de absenta lui, absenta care lasa urme si care o doare.
Nici o alta boala nu doare mai tare ca absenta persoanei dragi si lipsa ei in patul vietii noastre, dar stie ca intr-o zi va putea zambii din nou dar acum plange dar incet pentru a nu deranja soarele care inca doarme si a nu speria luna care o ocroteste cu razele ei.
Se ridica din nou dar de aceasta data fara patura si se indreapta spre oglinda din baie, da drumul la apa si se priveste in oglinda … isi vede fiecare clipa trecand pe langa ea si ar vrea sa le opreasca, intinde mana si degeaba, nu poate atinge nimic. Oglinda se abureste iar ea incepe iar sa deseneze un chip cu ochi si buze mai conturate decat cum e firesc pentru un chip banal dar se supara ca aburul ii acopera desenul si il sterge da perdeaua la o parte ce ii acopera cada si se scufunda in cada. Opreste apa si isi maseaza umerii si apoi genunchii. Tresare de parca ar fi cineva intrat in casa, dar se linisteste cand totul devine din nou acea liniste cu care s-a obisnuit.
Se ridica isi ia un prosop pe care si-l prinde pe ea si se indreapta spre pat, priveste iar acel loc lipsa si se indreapta spre masa, mai ia o gura de vin, se schimba si merge sa isi faca o cafea … pe drum gaseste un bilet, dar nu este decat o notare in care scrie sa nu uite sa plateasca facturile.
Rade sec cu biletul in mana, il face ghemotoc si il pune pe masa si zambeste sec, cum putea uita asa ceva? Apa firbe si pune cafeaua in ibric … priveste cum cafeaua se contopeste cu apa rezultand acea licoare magica care o trezeste la realitatea incojuratoare … stie ca urmeaza o zi grea, trage aer in piept, soarele timid se trezeste si el si promite sa ii fie alaturi si astazi… a fost o noapte grea…poate nici prima, nici ultima …

0ee11-_lonely__by_witchlady750

Anunțuri

ai ceva de adaugat ?!

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s