In incercarea de a scrie rime si versuri

Ea …

„Iesi!!” am urlat dupa ea, aruncandu-i totul pe acel micut geam,
Nervoasa, suparata, reprosandu-i „nu mai am nevoie de tine neam”.
Si a plecat, nu va mint. Si-a strans chiar tot, fiecare lucru marunt,
Ne-am privit ultima oara in ochi … dar nu am mai scos nici un cuvant.
„Adio!” ne-am spus dar fara gesturi sau mcuvinte, doar simplele priviri,
Daca stai stramb si gandesti drept, cazi incet pe multe, nemarate ganduri.
Nu ne-am certat, chiar deloc, am hotarat: Poate ca da, asa este cel mai bine,
Eu departe de ea sa pot sta, ea sa incerce sa bata undeva de ce nu si fara mine.
Mi-a fost mereu alaturi, si la bine si la greu, nu am de ce sa minte sau sa zic ba,
Dar a ajuns saraca sa se zbata in gol, iar de cele mai multe ori sa bata si degeaba.
A fost si fericita, dar a si plans de multe ori alaturi de prietena ei buna : Viata,
A stiut sa treaca peste lacrimi varsate noaptea, sa imbrace cu zambete dimineata.
Imi amintesc si acum certurile cu mintea … dar si cu ea … Ratiunea …
Si ma gandesc mereu, intorcandu-ma in prezent: unde ea … inima mea?!
 
 
emptiness
Anunțuri

ai ceva de adaugat ?!

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s