In incercarea de a scrie rime si versuri

Sfârşit de început

Din ochii tai căprui, durerea te sfâşie,
Doar o rază te încălzeşte, te mângâie.
Îţi alină suferinţa, îţi şterge lacrima,
Cea de pe chipul tău ca şi cum ar fi ultima.

Nimic nu te face să zâmbeşti, să râzi,
Totul a devenit scrum într-o singura zi,
Nu înţelegi de ce totul se transformă
Iar tu devii încet a suferinţei fantomă.

Te doare sufletul, ochii tăi plâng prea mult
Nu înţelegi, nu pricepi cum totul s-a petrecut
Ieri zâmbeai şi era fericită, azi suferi, te doare
Ce poate să se mai întâmple, sufletul cât mai suspina oare.

Îi auzi şi acum vocea şi imaginea lui nu au dispărut,
Parcă il vezi peste tot, iar chipul lui în poze a repărut,
Nu-ţi mai doreşti nimic, decât să zbori, să pleci
Niciodată iubirea să nu o mai incerci.

Trece un an, trec doi, şi parcă istoria se repetă,
Dar acum totul pare că totul este schimbat pe noua treaptă,
Nu plângi, nu suferi, râzi şi îţi este mai bine ca niciodată,
Îl iubeşti, te iubeşte, zâmbeşti şi râzi; suferinţa este uitată.

Anunțuri

ai ceva de adaugat ?!

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s